Din groapa cu noroi!

Mergeam pe-al lumii drum
Cel larg şi prăfuit
Bâjbâind prin bezna nopţii
Într-o groapă am căzut

Plângeam pe fundul gropii
Sezând, în neagra tină
N-aveam nici o speranţă
Să văd din nou lumină

Răpus de-atâta jale
Credeam că s-a sfârşit
Însă inima-mi tresare. .
Când comoara am găsit
***********************
O, dragii mei vă spun
Nu era aur, sau o nestemată
Era o "scară" ce putea
Afară să mă scoată

Avea formă ciudată. .
De cruce. . sau ceva. .
Aud O voce  blândă
-Agață-te de ea

-Hai vino, zice iarăsi
Si întinse a Lui mână
-Ai grijă să n-aluneci
Să cazi din nou în tină

Sopti din nou cu milă
-Nu te uita-napoi
Că te împiedeici si-o să cazi
În groapa cu noroi
*********************
Si-apoi din palma -ntinsă
Se scurse o lumină
Ce se-odihnea pe fata mea
Curătindu-mă de tină

 Ridică iarăşi "scara"
Pe umeri cu avânt
Iar eu păşesc cu El
În urma Lui plângând

Sunt lacrimi mari şi calde
De   uşurare si speranța
Stiu că pornesc cu El
Spre o a doua viață. Amin!